Nu ii mai aminti de “Ask the Dust” niciodata. Asta poate explica de ce i-a luat lui Robert Towne decade sa monteze aceasta adaptare dupa romanul lui John Fante. Filmul care a rezultat arata exact felul de maiestrie cinematografica la care te asteptai de la acest proiect pasional, dar si o ocazionala netezire care deasemenea a rezultat din dedicatia lui Towne pentru materialul pe care l-a folosit drept sursa.
Colin Farrell este, personajul lui Fante recurentul cu egoul mereu in schimbare, Arturo Bandini un dedicat scriitor Italiano-American care vine in Los Angeles  in anul 1930 cu visuri de faima si avere, dar care termina intr-un studio ticsit. Functionarul volatil se indragosteste de Camilla (Salma Hayek), o chelnetita Mexicana, Arturo incearca sa isi cladeasca un nume, iar Camilla incearca cu dinsperare sa se refuze, cautand asimilari cu orice cost. Reprezentand doi diferiti celibatari ai visului American, Arturo si Camilla se indragostesc, dar sunt tinuti despartiti de temperamentele lor si de conventiile societatii.
Towne, care a descoperit prima data "Ask the Dust", in timp ce facea cautari pentru scenariul "Chinatown", a cunoscut cultura regiunii din los Angeles la perfectie, chiar daca acest film a fost facut in Africa de Sud. Folosind palmieri Egipteni, arhitectura mexicana si o distridutie de visatori multi-etnica ca fundatie, Towne construieste un portret contemplativ a unui oras topit, in care peisajele si locuitorii sunt angajati intr-un mare joc al simularilor, incercand sa se dea drept altcineva intr-un oras construit in varful desertului. "Ask the Dust" functioneaza ca o pereche a filmului  "Chinatown" sau "The Day of the Locust". In timp ce aceste filme se apropie de superficialitatea din LA, si absenta radacinilor cu cinism si precautiune, "Dust" este romantic, cu o soarta tragica. Interesul lui Towne este un Los Angeles care nu ar putea exista niciodata, un Los Angeles care tanjeste dupa locuitori permanenti.
Lucrand aproape de Cape Town, designerul de productie, care a castigat Oscarul, Dennis Gassner si cinematograful Caleb Deschanel au facut o versiune Los Angeles care este pe langa tipica si clasica descriere a Los Angeles-ului. Din dialogul aprins al lui Towne cu Albert Wolsky despre costume pana la cel al scorurilor cu Ramin Djawadi si Heitor Pereira, fiecare aspect al filmului, “Ask the Dust” pare autentic.